Cei care mai citesc din când în când ceea ce scriu eu pe acest blog, probabil că știu cât de mult iubesc eu acele persoane din România care vând în diverse magazine, indiferent de specificul lor. Pur și simplu nu pot suporta aerele alea de mahalagiste pe care și le scot pe nări cele mai multe dintre aceste angajate. Poți să ai tu și 50 de ani de școală, atunci când ajungi în fața unei astfel de dudui ești cel mai mare tâmpit. La noi nu este valabil principiul – clientul nostru, stăpânul nostru, la noi este clientul nostru, prostul nostru.
În urmă cu câțiva ani dacă mă întreba cineva ce părere am despre vânzătoarele din magazine, cu siguranță ziceam că toate îs la fel și pe bună dreptate că vorbeam rahaturi. Îs la fel în România, nu și în restul țărilor din Europa. Dacă în România profilul vânzătoarei este acela de scorpie care nici nu știe să te salute, de cele mai multe ori, de spus mulțumesc nici nu mai încape vorba, în afară e totuși un pic mai altfel.
Trecând peste faptul că te salută, tot timpul apreciez amabilitatea cu care te servesc. Dacă în România trebuie să te rogi de ea să fie amabilă (Fiți amabilă vă rog – wtf??), afară acest lucru e ceva banal și se întâmplă fără să-l ceri tu. Că să nu ziceți că vorbesc rahaturi, haideți să vă povestesc o mică întâmplare pe care am văzut-o astăzi când mă întorceam de la universitate.
Eram aproape de o stație de autobuz când văd că vine fugind spre stație o vânzătoare de la un magazin, foarte grăbită și cu o pâine în mână. Ajunge la o doamnă și-i spune: ”Doamnă, ați achitat și această pâine dar ați uitat să o luați când ați plecat. Îmi cer scuze că nu am fost puțin mai atentă!” – când am auzit asta m-a dat pe spate. Vânzătoarea aia a fugit de la un magazin care se afla la vreo 100 de metri distanță de stația de autobuz, s-a uitat în stânga și-n dreapta până a reperat-o pe femeia uitucă ca să-i aducă o pâine plătită și uitată pe tejghea. Vă spun eu, asta depășește cu mult imaginația unui om care trăiește în România…
Nu știu dacă la noi o să ajungem să vedem vreodată așa ceva, cel mai probabil not! Haideți acum să vă povestesc cum e cu vânzătoarea româncă. Eram acum vreun 1 sau doi, în Iași, foarte grăbit și aveam nevoie să iau tramvaiul să ajung într-un anumit loc. Merge grăbitul de mine și cumpără un abonament de o zi care era vreo 6 lei. Îi dau la duduia de la casa de bilete 50 de lei, înapoi mi-a dat 4 lei, eu fiind foarte grăbit pe moment nu am realizat că aia mi-a tras-o în stil barbar. Am stat în fața tonetei vreo 10 minute până a venit tramvaiul dar aia nu m-a tras de mânecă să-mi zică că mi-a dat o mare clanță. Evident mi-am dat seama după vreo 2 ore când am deschis portofelul să plătesc ceva.
Deci cam asta e diferența dintre vânzătoarea din România și cea din Spania. A noastră te fură până la ultimul bănuț, aia din Spania strigă după tine dacă ți-i uitat bonul fiscal și 1 eurocent ca să nu mai zic că face tot posibilul să te facă să mai mergi și data viitoare pe la ea prin magazin. Zică cine ce o vrea, spaniolii nu sunt cea mai civilizată nație din Europa dar categoric sunt muuult peste nivelul românilor.
Alin
Stef, ar trebui sa stam 10 ani sa enumeram toate porcariile ce se fac in Romania. Asta e, Evul Mediu, comunism, inselatoria, minciuna, coruptia, inapoierea mintala….asta ne place la nebunie noua romanilor…
Cum e prin Spania acum ? Am inteles ca si acolo o duc mai nasol. Unii, desigur.
Stefan
Alin, ai mare dreptate, mă bucur că nu sunt singurul care vede aceste mizerii românești… Măi ce să-ți zic, viața spaniolilor nu e chiar așa de nasoală precum pare ea atunci când o vedem la știri. Chiar dacă îs în plin picaj economic, ei tot o duc desul de bine. Din moment ce-și permit să umple barurile și terasele, își cumpără haine scumpe șamd, eu nu pot zice că trăiesc rău. Nu odată am văzut în supermaket oameni în fața mea care făceau cumpărăutiri de aproximativ 100 de euro și nu erau multe chestii, ci puține și de calitate – se respectă. Poate că o duc un pic mai rău decât acum câțiva ani dar totuși încă e bine.
Problema e că ei nu au fost învățați să trăiască cu mai puțin, precum o facem noi românii, iar când au dat un pic la greu au început să se vaiete din toate încheieturile. 🙂 Deci cam asta e cu criza economică din Spania.
Alin
Normal, Stefan, ca o duc bine, ca ei au dus-o mereu bine. Dar noi, romanii, majoritatea, nu am dus-o NICIODATA bine, iar acuma…cu atat mai putin !!! Si asta e diferenta dintre noi si alte popoare din Europa : EI AU AUVUT BANI DINTOTDEAUNA, dar noi niciodata nu a avut MACAR CAT AU EI ACUM, IN CRIZA !
zdwub
Am sesizat si eu acest lucru, nu in spania ci in Italia. In Romania va vrut fenta o baba de la un non-stop si am apelat la politie pentru a rezolva problema (pentru 4.30lei) problema s-a rezolvat si acea persoana sa ales cu nu stiu eu ce dosar si fara loc de munca.
Stefan
Dacă fiecare vânzător țepar din România ar fi tras la răspundere atunci când calcă strâmb, probabil că ar mai reduce un pic din mizeria branșei lor. Dar din păcate prea puțini sunt aceia care iau atitudine…
Sergiu
Avem si noi noroc in Romania de hypermaket-uri. Acolo vanzatorii si vanzatoarele sunt obligati de catre sefi sa vorbeasca frumos, deci progresam. In Romania vanzatoarele sunt prea proaste pentru a-si da seama ca traiesc din banii clientilor, isi dau seama abia dupa ce sunt concediate.
Stefan
Prostia, tocmai ăsta e motivul pentru care ești tratat ca un gunoi în cele mai multe cazuri. Nu pot să neg, umblând mult în stânga și în dreapta am avut ocazia să găsesc și vânzători amabili, dar vorba aia: mai răruț că-i mai drăguț… 🙂
sabina tamas
inca au ramas multi pui de comunisti din cauza asta nu merge bine in romania ce sa zic de vanzatoare nu au cultura generala nici cat un copil de 7 ani care intra in clasa a 1 a