Tot timpul am apreciat invențiile sau descoperile care pot schimba într-un fel sau altul lumea. Având în vedere că tocmai am citit despre o astfel de realizare a cercetătorilor de la Harvard, am zis că ar fi bine să ajut și eu câtuși de puțin la mediatizarea ei. Deși realizarea e de acum câteva luni și având acces la informațiile noi din domeniu, tot nu am auzit de ea până acum…
Este vorba despre o interfață între creierul unui om și cel al unui animal, aceasta permițându-i omului să prea controlul parțial asupra animalului. Prin intermediul acestei interfețe, cercetătorii au reușit să miște coada unui șobolan prin puterea gândului. Genial, de mult am așteptat să văd o astfel de descoperire. Nu știu vouă cum vi se pare, dar mie mi se pare de o importanță extremă. Mă gândesc cât de ușor o să fie în viitor să-ți dresezi animalul de companie, cât de repede vor afla medicii ce anume-l doare pe animal șamd. Foarte multe lucruri care până acum îi creau o oarecare suferință animalului, în viitorul apropiat acestea vor putea fi făcute mult mai ușor.
Eu mă gândesc deja departe în viitor, când această interfață va putea transmite informație în dublu sens, lucru care ar putea ajuta la înțelegerea limbajului animalelor. Știu că sună SF, dar odată făcut acest pas, relația dintre om și animalul lui de companie ar deveni mult mai strânsă și mai faină. Mă gândesc la ziua aia când o să vină câinele și o să-ți spună că ai uitat să-i dai de mâncare… 🙂
Revenind cu picioarele pe Pământ, acesta este primul pas al invenției:
Dacă vreți să citiți mai multe detalii despre atunci vă invit să citiți articolul sursă.
Voi cum vedeți această realizare științifică legată de controlul minții? Credeți că următorul pas ar putea fi de la om la om sau ar fi deja prea mult? 🙂
Alexandru Ionut
Foarte interesant. Cum ar fi să vorbim cu vaca? Sau să-ți zică pisica, bă îmi mai dai și mie de mâncare? 😀
Stefan
Exact la ceva similar mă gândeam și eu. Uite de exemplu e acum moda cu tunsul câinilor, cum ar fi să-ți spună câinele că ți-ai bătut joc de blana lui… 🙂
Gorby
Foarte interesant, dar pacat ca se da mai multa atentie armelor, decat altor descoperiri importante.
Stefan
Nu cred că trebuie privit neapărat ca o armă, ci mai mult ca un progress în domeniu. Unul care ne va face viața mai ușoară. Evident că are și părți negative acest progres dacă va fi folosit în scopuri mai puțin benefice oamenilor.
Laurențiu Trofoșilă
Pisica mea știe să-mi spună când îi este sete, când îi este foame, când vrea să-i deschid o ușă, când vrea să-i schimb litiera, etc.
Părerea mea este că ce depășește nivelul de mai sus se numește exploatarea animalelor. Gândiți-vă la animalele de la circ (care oricum au o viață mizerabilă) care în felul ăsta vor devenii niște roboței.
Adică să nu ne facem iluzii că le facem un bine animalelor… aplicațiile practice o să fie monstruoase.
Stefan
Experimentele pe animale se practică de zeci de ani, dar din păcate nu putem zice că am văzut foarte multea relizări concrete de pe urma lor. Ceea ce au făcut oamenii ăștia mi se pare o realizare… Știu că sunt chinuite animale, nici nu vreau să-mi imaginezi prin ce trec, dar încerc să văd latura bună a acestei relizări și anume că ajungându-se la acest apogeu atunci nu mult mai este până se va reduce considerabil numărul acestor experiemente. Eu sper să fie așa, dar cine știe… Cu sau fără realizări de felul ăsta, animalele alea tot sunt supuse la chinuri.