Nu mai este pentru nimeni o noutate că un băiețel de doar patru ani a fost omorât de o haită de maidanezi. Și nu oriunde, ci în una dintre capitalele Uniunii Europene, în București. Da, așa pur și simplu, viața unui copil a fost luată de o haită de câini ai nimănui. Și e mai mult decât trist când vezi că și în aceste condiții încă mai sunt idioți care se dau cu fundul de pământ ca acei câini nu trebuie eutanasiați…
Am spus-o și mă repet, îmi plac animalele, dar nu pot suporta să văd că prostia, hoția și ipocrizia unora distruge vieți nevinovate. Zicea Mircea Badea, acum câteva minute, în emisiunea sa, că o exterminare în masă a câinilor din București ar însemna că nu suntem dotați cu prea multă inteligență. Omul avea dreptate, aș fi ipocrit să neg asta. Dar dacă mor oameni și dacă stăm până la Sfântul Așteaptă, după soluțiile oferite de lătrăii din ONG-urile pentru câini sau hoții din administrația locală, oare asta ne face mai deștepți?!
Cei din ONG-urile pentru animale, ăia care se dau cu curul de pământ să nu omorâm câinii, ăia știu pentru ce își răcesc gura. Ei din asta trăiesc. Doar nu credeți că sunt buni samariteni ai maidanezilor, așa din naștere. Nici pe departe, respectivii au știut și încă știu cum să profite de pe urma acestei probleme urbane din România. Un mic ajutor european de câteva zeci/sute de mii de euro pentru integrarea/salvarea maidanezilor i-au făcut să fie cei mai mari iubitori de animale stradale. Ipocrizie la cote maxime, așa că nu-i mai băgați în seamă.
Bun, și care ar fi soluția?! În niciun caz sterilizarea animalelor de companie, așa cum cred niște aleși mai săraci cu duhul. Dacă până acum sterilizarea comunitarilor nu a dat rezultate, de ce nu o combinăm cu eutanasierea?! Să nu fim ipocriți, la ce țineți mai mult, la principii morale sau la viața voastră și a copiilor voștri?!
Dacă tot e sezonul protestelor, oare de ce nu protestează nimeni și pentru această problemă?! Sau Roșia Montană are întâietate?! Știu că nici aia nu e o problemă de trecut cu vederea, dar oare ce poate fi mai important decât atunci când se pierd vieți omenești?! Ca să nu mai zicem că e o treabă care se întâmplă periodic… Ieri un asiatic, azi un copil, oare mâine cine urmează?! Tare sunt convins că nu baba de la 1, cea care le de mâncare sau nici măcar ipocriții din ONG-urile pentru salvarea animalelor…. Dar pot fi eu, poți fi tu sau orice altă persoană care dorește să aibă o viață liniștită.
P.S. Să nu mă întrebați de ce am pus articolul ăsta în categoria „viață”.
Alexandru Ionut
Până să mă mut din Ploiești, locuiam undeva în sud – Bariera București. Pot să spun că erau câțiva zeci de maidanezi din ăia foarte mari, de mureau de invidie stăpânii de câini ciobănești. În fiecare seară pe la 10 mă duceam să o iau pe prietenă de la autobuz când venea de la serviciu, să nu o halească dulăii. Sincer, și mie îmi e foarte frică de câini, dar ce să faci frate, trebuie să ai inima tare și să de faci spre ei doar dacă e absolut necesar. Dacă începe să latre la tine și să vină ușurel, îți vezi de treabă cât mai calm. Dacă deja se apropie amenințător, trebuie să faci mare gălăgie și să te faci spre ei fără frică. Minunat e dacă ai o sacoșă de plastic să o fluturi spre ei.
Sunt prea mulți câini… nu știu ce soluție se va găsi. E destul de dificil, dar nici să stai în continuare cu frică. Mai ales să ai și un copil mic. Îmi e foarte milă și să fie omorâți.. poate prinși, verificați de boli, îngrijiți puțin și donați la familii din alte țări de prin Asia, Africa, America… știu că poate fi amuzant ce zic eu, dar totuși nu-i de neglijat și o asemenea încercare. Nu vor fi toți luați, dar un mare procent fac pariu că își vor găsi familii. Pentru chestia asta cred că trebuie un program destul de amplu.
Stefan
Ionuț, după cum ai văzut și până acum, de soluții nu ducem lipsă. Păcat că niciuna dintre ele nu a dat roade. Dar chiar și așa, cu victime omenești, unii tot se încăpățânează să nu se aplice o măsură extremă dar bună. Eu unul nu pot înțelege de ce de fiecare dată când merg pe stradă trebuie să merg cu ochii în patru să nu fiu agățat de vreo potaie, asta mi se pare inadmisibil!
Treaba asta cu adopțiile e relativă, sunt și acum foarte multe centre pline de câini maidanezi, dar nu-i adoptă nimeni. În interviuri vedem niște cifre de adopție umflate cu pompa, dar în realitate centrele alea tot pline de câini rămân, la fel ca și străzile marilor orașe românești.
Uite aici ce spunea o doamnă atunci când s-a pus problema legii eutanasierii câinilor de pe stradă: http://jurnalul.ro/stiri/observator/reactii-dupa-adoptarea-legii-care-permite-eutanasierea-cainilor-vadim-tudor-ne-rugam-la-dumnezeu-sa-i-ia-gatul-lui-basescu-radu-beligan-nu-pot-sa-cred-597252.html Au trecut vreo câțiva ani de atunci, sunt foarte curios câți câini a adoptat sau câți a trimis spre adopție în străinătate?! Povești și nimic mai mult. De asta nu mai cred eu în poveștile astea cu iubitul și salvatul animalelor de pe stradă.
În ultimii ani am avut șansa să mă plimb destul de mult prin Europa, ba și să trăiesc o perioadă în Finlanda și Spania. Nu știu cum se face că peste tot pe unde am fost încă nu am văzut măcar o singură persoană cu un maidanez românesc în lesă. Tare sunt curios dacă ai văzut așa ceva în Belgia? 🙂
Alexandru Ionut
Merg mulți cu căței în lesă, dar crede-mă, nu știu să fac diferența între cățeii din România, și din alte țări. Nu mă pricep la câini. Nu cunosc decât 2..3 rase.. așa după nume..dar dacă-mi arăți un câine, habar n-am de care el.. Nu de domeniul meu, și nici nu-mi plac la nebunie. În România, la țară, am 2 câini mari, dar sunt în cușcă, în grădină.
Să fiu sincer, n-am văzut absolut nici un câine fără stăpân prin Belgia.. cel puțin nu în Flandra de Vest.. că m-am plimbat în multe orașe.
Laurențiu Trofoșilă
Salut Ștefan. Deși avem păreri total diferite sunt convins că putem să discutăm civilizat despre subiectul ăsta și că pe mine nu mă suspectezi că sunt unul dintre lătrăii din ONG-uri. Poziția mea nu are nicio legătură cu banii, doar cu dragostea față de animale. Și da, sunt printre cei ipocriți care se declară iubitori de animale deși consumă carne…
Ai întrebat care sunt soluțiile. Propunerile mele:
1) Aplicarea legii. Sterilizarea câinilor este obligatorie în București (nu doar a maidanezilor).
2) Ridicarea maidanezilor de pe stradă și mutarea lor în adăposturi. Dacă autoritățile nu pot cu bugetele actuale să facă asta să-și dea demisia. Sigur se găsesc și unii care o pot face.
Stefan
Laurențiu, eu îți respect și nu aș îndrăzni să te numesc ipocrit pentru simplu fapt că ai o părere diferită față de a mea. Pe cei care i-am numit ipocriți în acest articol, cred cu tărie că am tot dreptul să-i numesc așa. Nu cred că cineva care se dă drept iubitor de animale doar de dragul banilor poat fi numit altfel. Am avut ocazia să cunosc personal pe cineva care activa într-un astfel de ONG, iar omul o făcea din două motive: ”pentru că acolo sunt niște tipe bune…” și pentru că ”ies niște bani faini”, dar era organizație non-profit pentru salvarea animalelor abandonate.
Sunt de acord cu soluțiile oferit de tine, evident dacă merg mână-n mână. Iar cânii care odată au ajuns în adăposturi să nu mai plece de acolo decât dacă sunt adoptați de către cineva care face dovada clară că își permite un câine sau dacă au decedat. Dar propunerea ridicolă cu care vin ONG-iștii și anume sterilizare și pe urmă aruncarea lor pe stradă, asta nu înseamnă decât niște bani aruncați pe geam. Deși nu sunt fanul președintelui, dar trebuie să-i dau dreptate: ”sterilizarea nu le scoate și colții…”
Nu cred că este cineva care vrea să vadă carnagiu câinesc, toată lumea vrea ca ei să dispară de pe străzi ca să nu mai avem victime sau chiar decese. Și cred că și tu ești de aceeași părere. Altfel orice acțiune, costisitoare sau nu, eu cred că nu-și are rostul… Și mergând pe aceste principii, dacă până acum sterilizare și adopția nu au dus la niciun rezultat concret, de asta zic că ar fi bine să încercăm și eutanasierea.. Știu, e crud, dar trebuie să ne stabilim niște priorități. Chiar sunt curios cum s-a procedat cu adevărat în țările în care problema aceasta nu mai există. Povești frumoase, tot vin și ne spun unii, dar tare cred că au mers și pe o combinație de forma: stertilizare + adopție + eutanasiere. Deși nu cred că ar fi proști să recunoască că au făcut așa ceva…
Laurențiu Trofoșilă
Absolut de acord că animalele trebuie să dispară de pe stradă.
Apropos de motivele ONG-istului despre care vorbeai… sunt convins că există și astfel de specimene. Pe de altă parte, de multe ori când ajung la veterinar văd omeni din ONG-uri care fac sterilizări/vaccinări/deparazitări sau aduc animale la tratament. Nu m-au interesat niciodată numele, dar de acum înainte o să încerc să rețin.
Eutanasiati Maidanezii
Romania e tara maidanezilor …eu zic ca trebuie sa ne mutam sa lasam maidanezii linistiti .