ANPC reprezintă ceva în țara asta

Multe chestii pot trece cu vedere, dar una singură nu pot, oricât de mult aș încerca. E vorba de alimentele sau de mâncarea stricată pe care o pot cumpăra din diverse magazine sau localuri. Iar asta după ce în urmă cu mai mulți ani m-a lovit într-atât de tare o toxiinfecție alimentare încât nu o să o uit toată viața. Durerile prin care am trecut atunci m-au făcut să fiu extrem de precaut cu privire la termenul de valabilitate a mâncării pe care o consum. Pot să înțeleg că am cumpărat un produs cu un anumit defect, dar nu pot să înțeleg că cineva e atât de cretin încât e în stare să-mi vândă ceva toxic pentru organismul meu sau a celor din jur sub formă de mâncare.

Astea fiind-zise, haideți să vă povestesc experiența mea de azi, cu un burger, unul care nu sunt sigur că a fost preparatul anul acesta. Și nu glumesc deloc când zic acest lucru. Din exterior arăta binișor, dar când l-am dus la gură și am mușcat din el, am rămas fără respirație. Și nu era de la ceapa de pe el, cum zicea maestrul bucătar care l-a preparat. Și după cum vă puteți imagina, de aici și până la un frumos circ, tipic românesc, nu a mai fost decât un pas. O mizerie care nu s-ar fi terminat prea repede dacă nu rosteam acronimul magic – ANPC. Moment în care, pentru a doua oară în ultimele câteva luni mi s-a confirmat că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor chiar înseamnă ceva în țara asta. Nu e o hoardă de funcționari publici care trăiesc pe pielea noastră, a contribuabililor.

Până nu de mult, deși nu apelasem vreodată la serviciile acestei autorități, nu aveam o părere foarte bună despre ea. Contrariul mi-a fost demonstrat prin toamnă, când, aflat într-un supermarket dintr-unul din marile mall-uri bucureștene, mi-am permis aroganța de cumpăra un kaiser la 45 Lei/kg de la vitrina asistată. Evident, unul care era alterat, deși ei nu au ezitat să-mi vândă o bucată de destul de mare. Mai mult decât atât, mi l-au ambalat frumos în hârtie și într-o pungă înnodată foarte bine, ca atunci când ajung acasă să am surpriză plăcută. Și am avut! Când am deschis punga mi-a pierit pofta de kaiser sau de orice fel de mâncare pentru seara respectivă.

Atunci a fost momentul în care am zis că nu pot să stau cu mâna-n sân sau doar să mă duc să-mi cer banii înapoi. Am intrat pe site-ul ANPC-ului și am depus o reclamație, una documentată cu bonul fiscal și poze în care să se vadă și mucegaiul de pe kaiser. O mică paranteză, vedeți că nu se pot pune mai multe atașamentele la reclamația on-line, dar pozele stocate Dropbox sunt luate în calcul.

După ce am făcut reclamația a trecut vreo săptămână și nu primisem niciun răspuns de a ANPC și asta până într-o dimineață când am fost sunat de un inspector ANPC pentru rezolvarea situației. Era în magazinul cu pricina, evident că nu mai găsise produsul respectiv la vânzare, dar găsise altele, cu aceeași problemă. M-a întrebat de despăgubiri, de primitul banilor înapoi, dar eu nu vroiam decât să aud ca s-a mișcat un deget în acest sens. Și s-a mișcat… o amendă de câteva mii de lei, cred că mi-au mulțumit, la fel cum era să le mulțumesc eu… Da, încă mă așteaptă contravaloarea kaiserului la recepție să mă duc să o ridic.

Vă recomand să apelați cu încredere la serviciile ANPC, mai ales când vine vorba de produse alimentare. Mâncare nu e un lucru cu care să te joci, deși vedem exemple negative zi de zi. Și ca să nu las în aer titlul articolului, îl continui aici – ANPC reprezintă ceva în țara asta… ne reprezintă pe noi, cei care plătim pentru produse și servicii.

Lasa un comentariu:

Campurile marcare cu (*) sunt obligatorii! Adresa de email NU va fi facuta publica!